Ne-am îndrăgostit în clasa a VI-a. Aveam doar 14 ani. De atunci, muzica și dragostea ne-au unit pentru totdeauna.
În timpul celor opt clase de școală la Poienile Izei, am participat la serbări, spectacole și jocuri organizate de școală sau în satele vecine. Colegii noștri cântau la dobă și zongură, iar Petre cânta la ceteră. Eram nedespărțiți — pe scenă și în viață.
"Am avut noroc în viață, deoarece nu numai muzica ne-a legat, ci și dragostea. Ne-am potrivit de la început din toate punctele de vedere. A fost dat de la Dumnezeu să fim unul pentru celălalt."
La vârsta de 18 ani și jumătate, pentru că ne-am potrivit și am cântat împreună, am decis să ne unim destinele. Din ambele părți, părinții nu au fost de acord — eram foarte tineri și Petre încă nu făcuse armata. Dar acest lucru nu ne-a împiedicat.
22 Mai 1982 — Am făcut o nuntă mare, cu 600 de invitați din toată țara, cum nimeni nu mai văzuse până atunci. Două zile a ținut nunta, iar după a fost ospățul. Au cântat Frații Florea, care mai târziu au devenit parte din familie. Am respectat toate tradițiile maramureșene — cusutul steagului, horea miresii, bărbătescul, îmbălțuitul miresii.
